În 2016, am organizat un eveniment cultural în Poiana Brașov (Bean Bag Festival) care a avut ca scop promovarea multiculturalismului, dialogul inter-generațional și apropierea de natură. Evenimentul a inclus și o proiecție de film în aer liber, pe pârtia Bradul (prima proiecție de acest fel, ever). Participanții au putut viziona filmul sub cerul înstelat pe fotolii gonflabile de tip Lamzac pe care le-am comandat din Olanda (primele de acest fel folosite la o proiecție de film în România, ever). Din totalul finanțării acestui proiect de 36.413 lei, Primăria Brașov a contribuit cu 16.200 lei. Pentru un buget atât de mic, participarea a fost destul de mare. Peste 500 de brașoveni au participat la activități în aer liber și la proiecția documentarului Human pe pârtia Bradul.

În 2017, deși am aplicat pentru finanțare cu același proiect (identic), nu am mai primit finanțare de la Primăria Brașov (aflând ulterior că primăria a considerat că evenimentul și inițiatorul său – adică eu – nu aduc capital politic primăriei). Am decis să merg înainte cu evenimentul și am organizat încă o proiecție de film, de data aceasta în cadrul Centrului de Agrement din Poiana Brașov, inaugurat în același an. Cu puțin timp înaintea evenimentului, un angajat al Primăriei mi-a spus că “am avut noroc că nu a rezervat sala hotelul important de lângă centrul de agrement pentru că ar fi avut prioritate”, deși eu rezervasem sala cu șase luni înainte, iar Primăria Brașov îmi confirmase în scris disponibilitatea ei. 

În 2018, am renunțat să mai organizez evenimentul (singurul de acest fel din Poiana Brașov). Am învățat din această experiență că modul în care Primăria Brașov promovează și finanțează cultura trebuie resetat, iar oamenii care conduc acest domeniu în primărie trebuie schimbați. Punct și de la capăt. 

Este atât de frustrant (și de admirat) să vezi că există locații precum Bonțida, lângă Cluj, sau Gornești, lângă Târgu Mureș, care atrag zeci de mii de turiști anual datorită festivalurilor, iar Brașovul nu este capabil să profite de pe urma locației Poiana Brașov pe timpul verii. Infrastructura hotelieră și conexiunile de transport care există deja în Poiana Brașov ar trebui să ofere toți stimulii necesari pentru organizarea de evenimente culturale (mai ales că nu se află în centrul orașului, deci nu deranjează localnicii). Pe timpul verii nu există nicio atracție turistică coagulată în jurul vreunui festival sau al vreunui concept (inteligent) care să atragă turiști în Poiana Brașov. Din ce cauză? Simplu. Din lipsă de interes și de creativitate. Oamenii din primărie care conduc cultura Brașovului și care decid prioritizarea resurselor sunt complet depășiți de secolul în care trăiesc. Din cauza incompetenței lor Brașovul a stagnat la capitolul cultură și și-a pierdut mințile tinere și active. Aproximativ 100.000 de oameni (majoritatea tineri abili și agili) au părăsit Brașovul în ultimii 30 de ani, orașul având cea mai dramatică scădere a populației din România!

Primăria, primarul și consilierii locali au responsabilitatea de a gândi o strategie culturală și turistică pentru Brașov, alături de ONG-urile locale pentru a construi (împreună) proiecte culturale de calitate, necondiționate de mintea funcționarilor și neîngrădite de cadrul nemeritocratic prin care sunt distribuite finanțările. Juriul care decide finanțările culturale nu ar trebui format strict din angajații primăriei. În calitate de consilier local voi propune ca acest juriu să fie compus din trei categorii: funcționari din primărie, consilieri locali și societatea civilă. Numai așa putem aduce cultura Brașovului mai aproape de nevoile și dorințele brașovenilor și putem convinge brașovenii să rămână (sau să se întoarcă) acasă. Brașovul fără tineri este trist. Brașovul fără cultură este plictisitor. Earth without art is just eh!

Nu cred că Brașovul ar trebui să copieze festivalurile de masă pe care alte orașe mari din România le-au încorporat în cultura și economia locală (ex. Cluj-Napoca). Deși sunt de părere că ar trebui să experimentăm și să testăm piața locală de evenimente, consider că Brașovul și-ar putea crea o identitate bazată pe două direcții: multiculturalism și sustenabilitatea mediului înconjurător. Festivalurile mainstream aduc bani la economia locală, dar festivalurile nișate pot aduce o valoare adăugată pe termen mediu și lung în economia locală. Mă refer la genul de evenimente și de festivaluri care educă publicul într-un domeniu de viitor. Astfel de domenii pot include: protecția mediului înconjurător, educație civică și politică, multiculturalism, gastronomie, turism, sustenabilitate, tehnologie, arte vizuale, social media, jurnalism, istorie locală, storytelling, antreprenoriat și multe alte domenii care (vrem, nu vrem) vor avea un impact important asupra societății noastre pe termen mediu și lung. Nu neg importanța festivalurilor de masă, dar prioritizez importanța viitorului nostru comun într-o lume globalizată și afectată din ce în ce mai mult de ignoranță. 

Ma jos găsiți două dintre prioritățile mele în calitate de consilier local la capitolul cultură ca parte a viziunii BRASOV2030:

Reformarea și relocarea Cerbului de Aur – negocierea autonomiei față de TVR și organizarea unei sesiuni de brainstorming cu ONG-urile culturale din Brașov pentru reformarea și relocarea Cerbului de Aur din Piața Sfatului. 

Organizarea Festivalului de Film European în Brașov – Brașovul are toate premisele unui oraș cultural european și poate susține organizarea unui festival de film de anvergură. Festivalul ar putea avea loc anual, pe timpul verii, în mai multe locații din Brașov, atât în interior cât și în exterior – locații care sunt acum în renovare (ex. Cinema Popular, Cinema Astra) sau locații care pot beneficia de inovare (ex. Pârtia Bradul). Totodată, festivalul ar putea beneficia de finanțare europeană și de colaborarea cu diferiți organizatori de festivaluri de filme din țară. 

Am participat la festivaluri de film din România precum TIFF, One World, Festival de Film Francais, Nordic Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, Alpin Film Festival, Pelicam, Astra Film Festival, Next, Metropolis, BIEFF, Anonimul, Este Film Festival, Festivalul de Piatra, Animest. Am colaborat cu institutele culturale europene din București, inclusiv Reprezentanța Comisiei Europene din România, pe vremea când lucram la Ambasada Suediei din București. Cunosc oamenii care ar putea crea punți de legătură pentru lansarea unui festival de film la Brașov și sunt convins că Brașovul ar atrage mult mai mulți turiști care ar veni în Brașov special pentru acest festival! Ar fi o simbioză, cred eu, potrivită, între centrul istoric al Brașovului, Poiana Brașov și viitorul festival de film din Brașov.

Candidez pentru un Brașov mândru și curajos! 

Candidez pentru un Brașov european! 

// Mihai Leontescu

– Candidat independent Consiliul Local Brașov: www.BRASOV2030.ro
– Autorul cărții 505 zile: www.505zile.ro
– Român european: www.mihaileontescu.ro

Poți afla ce am făcut până acum cu viața mea aici

Poți afla ce urmează să fac în continuare cu viața mea aici

Îmi poți scrie (orice și oricând) la contact@mihaileontescu.ro